Codependența este un model de relație nesănătos, în care o persoană se bazează pe cei din jur pentru validare, pentru a se simți importantă. Codependentul găsește o persoană anume față de care dezvoltă un atașament obsesiv și simte o nevoie permanentă să o ajute și să o salveze din orice situație. Indirect, codependentul ajunge la rândul său să controleze în oarecare măsură viața persoanei pe care o servește, prin faptul că devine indispensabil și prin urmare știe mereu ce face celălalt (control).
Codependența este un sistem de relaționare circular, prin care o persoană simte nevoia să primească, iar cealaltă se simte utilă atunci când dăruiește. În spatele codependenței este frica de abandon. Concentrarea excesivă asupra problemelor celorlalți și încercarea de a le rezolva ajută codependentul să nu se gândească la propriile probleme și să amâne rezolvarea lor pe termen nedefinit. Problemele personale nu sunt o prioritate, cât timp persoana iubită are probleme considerate mai importante.
Întrucât nu știe să seteze limite, persoana codependentă poate ajunge să se confrunte cu stări de anxietate și depresie, având sentimente de inutilitate și vinovăție când nu consideră că face suficient și nu are pentru ce să fie prețuită și apreciată. O persoană codependentă poate ajunge să aibă tulburări alimentare sau alte tipuri de dependențe și să își gestioneze cu greu furia.
Codependentul are tendința de a se auto-sacrifica, de a se lăsa pe sine la o parte și de a face eforturi imense pentru a rezolva problemele altora. Persoana codependentă preia automat rolul de a salva oamenii din jur din diverse situații, de a-i ajuta și de a le fi alături necondiționat, fără să i se ceară acest lucru. Acest mod de trăi îi dă codependentului senzația că este important, apreciat, că are un sens și un scop în viață.
Codependentul trăiește pentru lauda și aprecierea care vine din partea celor pe care îi ajută. Disponibilitatea sa nu este doar emoțională, ci pune la dispoziția celorlalți și timp, aptitudini, bani și orice fel de resurse.
Codependentul trăiește în umbra narcisistului sau al contradependentului, punându-l mereu pe primul loc. Având nevoie de atenție, oferă tot ce are chiar dacă nu primește, învățându-se să ofere în speranța că lucrurile se vor schimba până la urmă.
Atunci când i se va atrage atenția asupra acestor aspecte, codependentul va nega, considerând că tot ceea ce face pentru persoana dragă este din iubire și altruism.
Codependența apare în copilărie, când părinții sau îngrijitorii au un caracter imprevizibil. Adultul cu comportament codependent a fost un copil care a fost nevoit să aibă grijă de frați mai mici sau chiar de părinții săi. Părinții copilului codependent au avut tendința de a îl manipula și de îi oferi dragoste și apreciere în mod condiționat, solicitând diverse lucruri în schimb.
Copilul nu este atent la propriile nevoi sau dorințe, ci face sacrificii de mic pentru a nu fi certat și pentru a avea parte de apreciere și acceptare din partea părintelui. Copilul codependent a învățat să evite conflictul, lasă tot timpul de la el și face tot ce poate în locul altora. Notele bune, curățenia, cumințenia sunt genul de lucruri solicitate pe care copilul știe că trebuie să le ofere în schimbul iubirii sau aprecierii. Codependentul nu face alegeri pentru el, ci doar pentru a îi mulțumi pe cei din jur.
Codependența apare încă din copilărie. Codependentul are o stimă de sine scăzută, după ce a fost comparat permanent cu alte persoane, celelalte fiind cele lăudate. Au existat adesea situații în care a fost făcut să se simtă rușinat sau vinovat pentru situații care depindeau sau nu de el. Prin urmare, codependentul dezvoltă nevoia de evita conflicte, tace și lasă de la el doar pentru a fi liniște și face orice să îi mulțumească și impresioneze pe cei din jur.
Persoanele codependente pot dezvolta comportamente compulsive. Se pot concentra exclusiv asupra muncii sau fac eforturi foarte mari pentru a-și atinge obiectivele.
Codependentul se manifestă violent sau agresiv atunci când apare posibilitatatea întreruperii relației cu persoana pe care o servește. Codependentul face un titlu de glorie din răbdarea pe care o are și din multitudinea de abuzuri pe care e capabil să le suporte. Abuzatorul nu numai că nu prețuiește acele sacrificii, dar le consideră normale, ca și cum i se cuvin și se supără dacă furnizarea „serviciilor” este întreruptă.
Persoana codependentă suferă foarte mult atunci când nu este prețuită. Ea renunță la propriile plăceri și valori, pe care de multe ori nici nu le recunoaște, pentru că ceea ce își doresc ceilalți este perceput drept mult mai important.
Apare efectul de imitație, când alege să asculte același gen de muzică, să poarte același gen de haine sau să aleagă mâncăruri similare, crezând că sunt detalii pe care le are în comun cu persoana pe care o apreciază și inevitabil o servește.
Generozitatea excesivă este o formă de control, prin care persoana ajutată devine datoare. În același timp, persoana codependentă nu cere ajutorul și îi vine foarte greu să solicite lucruri sau acțiuni pentru ea, din teama de respingere.
În loc să salveze persoana de alături, codependentul trebuie să învețe să o susțină, fără a se pune pe sine pe loc secund. Conflictele vor fi ulterior gestionate în mod mai sănătos, fără a fi luată personal orice respingere.
Pentru eliberarea de codependență e nevoie de conștientizare și terapie. Psihoterapeutul poate folosi metode speciale pentru a ajunge la sursa care a declanșat codependența și ulterior pentru a-l ajuta pe codependent să funcționeze ca adult autonom. În acest scop pot fi folosite tehnici cognitive, emoționale și comportamentale. Și genograma poate să ajute pentru o bună psihoeducație. Se pot învăța din aceasta stilurile de comunicare, de relaționare și de atașament preluate din familie.
Codependentul este indicat să învețe să refuze comportamentul abuziv și să se elibereze, să se pună pe sine pe primul loc și să seteze limite sănătoase.
Codependentul poate să își comunice propriile nevoi în mod asertiv, să pună limite în relații, să se pună pe sine pe primul loc și să își conștientizeze propria valoare.
Codependența poate avea loc nu doar în cuplu, ci și din partea părinților față de copii. Sacrificiul de sine al părintelui pentru nevoile copilului este o formă de codependență.
Primul pas spre vindecare este acceptarea, apoi identificarea tiparelor de sacrificiu. Vindecarea va fi mai rapidă atunci când persoana codependentă învață să se prețuiască pe sine, să își crească stima de sine și să fie atentă la ceea ce își dorește.
Bibliografie
https://www.medlife.ro/articole-medicale/codependenta-ce-este-cum-o-recunosti-recomandari
https://www.verywellmind.com/what-is-codependency-5072124
https://www.helpguide.org/articles/relationships-communication/codependency.htm
https://www.medicalnewstoday.com/articles/319873
https://psychcentral.com/blog/imperfect/2017/10/how-to-start-healing-from-codependency